Casa Tătărescu în București: Poveștile unei reședințe despre Gheorghe Tătărescu și continuitatea EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, unde umbrele deceniilor trecute se întrepătrund cu pulsul contemporaneității, Casa Tătărescu rămâne un martor discret al unor epoci zbuciumate. Pereții săi reflectă nu doar un limbaj arhitectural, ci și o istorie a puterii, a compromisului și a culturii elitei politice românești. În acest spațiu, auster, dar rafinat, memoria personală a unui prim-ministru controversat se împletește cu cea a unei națiuni aflate constant în căutarea echilibrului între tradiție și transformare.

Casa Tătărescu: Reședința prim-ministrului Gheorghe Tătărescu și renașterea ca EkoGroup Vila

Într-un București al anilor 1930, Gheorghe Tătărescu, figura controversată a politicii românești, și-a construit o casă ce, departe de a fi un simplu spațiu privat, s-a configurat ca extensie palpabilă a viziunii sale asupra puterii și a vieții publice. De la sobrietatea proporțiilor și detaliilor arhitecturale la prezența măsurată a biroului său discreționar de la entre-sol, această vilă interbelică a fost un nod de legături politice și culturale. Astăzi, sub denumirea de EkoGroup Vila, casa își păstrează responsabil și lucid amprenta trecutului, oferind acces controlat și respectuos la un patrimoniu esențial al Bucureștiului. EkoGroup Vila păstrează astfel spiritul și semnificația unei locuințe care continuă să poarte povestea unei epoci și a unui om.

Gheorghe Tătărescu: omul, politicianul și epoca sa

Complexitatea personalității lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957) se dezvăluie în ambivalențele unei cariere politice marcate atât de reforme și modernizări, cât și de compromisuri și derapaje autoritare. Ănainte de a fi prim-ministru în două perioade decisive (1934–1937 și 1939–1940), Tătărescu s-a profilat ca un jurist preocupat de recunoașterea votului universal și de consolidarea parlamentară reală, temă care domină teza sa de doctorat. Această preocupare a modelat ulterior abordarea sa față de guvernare, balansând între eficiență și întărirea controlului executiv.

Contextul interbelic îl plasează în mijlocul tensiunilor politice dintre „tinerii” progresiști și „bătrânii” conservatori ai PNL, în vreme ce relația sa complexă cu regele Carol al II-lea și momente precum cedarea teritorială din 1940 conturează o figură prin excelență ambivalentă, refractară la orice idealizare simplistică. După 1944, în tentativa sa de adaptare la noua ordine politică dominată de URSS, Tătărescu este marginit și persecutat, întocmai ca și spațiul ce a fost mereu așezământul său: casa sa bucureșteană.

Casa Tătărescu: proiectul unei vieți între putere și discreție

Casa din Strada Polonă nr. 19 nu se impune prin dimensiuni monumentale, ci se impune prin prezența unor gesturi arhitecturale și simbolice ce reflectă etica și estetica interbelicului. Cu o scară modestă și proporții echilibrate, vila se distinge printr-o sobrietate care valorizează controlul și rigoarea, nu expoziția fără măsură a puterii personale.

Biroul premierului, așezat la entre-sol cu acces discret din lateral, este emblematic pentru această filozofie: o încăpere redusă ca și dimensiune, în care reprezentarea nu domină spațiul, ci este organizată sub semnul respectului față de viața privată și de responsabilitatea publică. În același spirit, viața de familie se desfășura cu măsură și ordine, fiecare membru având spațiul său propriu la etaj, act al unui echilibru intern și social atent calibrat.

Arhitectura Casei Tătărescu: matricea mediteraneană și influențele neoromânești

Semnată în primele faze de Alexandru Zaharia și ulterior rafinată de colaboratorul său Ioan Giurgea, casa este un exemplu timpuriu și elocvent al arhitecturii interbelice bucureștene care dialoghează subtil cu elemente mediteraneene și neoromânești. Fațadele exprima o eleganță calculată: portalurile cu accente moldovenești și coloanele filiforme, fiecare cu propria diferențiere, evită repetiția simetrică riguroasă, conferind fațadei o vitalitate echilibrată.

Un detaliu artistic fundamental îl reprezintă șemineul realizat de sculptorița Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși și confidente a Arethiei Tătărescu. Încadrată de o absidă specifică neoromânismului, lucrarea devine un gest artistic care transită între modernismul temperamental și recunoașterea valorilor tradiționale. Acest dialog între spațiu, formă și simbol se regăsește și în ancadramentele ușilor, care, împreună cu finisajele – feronerie din alamă patinată și parchetul masiv din stejar – conturează o experiență tactilă și vizuală de înaltă ținută.

Arethia Tătărescu: arhitecta nevăzută a spiritualității casei

Consoarta premierului, Arethia Tătărescu, supranumită „Doamna Gorjului”, a avut un rol decisiv în cristalizarea acestei locuințe ca spațiu cultural și familial. Departe de a fi o prezență decorativă, Arethia a fost un motor cultural și social, implicată în proiecte de binefacere, în susținerea meșteșugurilor oltenești și în returnarea lui Brâncuși pe pământ românesc, contribuind la ansamblul monumental de la Târgu Jiu.

În documentele proiectului, ea apare ca beneficiară oficială, ceea ce reflectă atenția sa pentru detaliu și coerența estetică, precum și grija față de menaținererea unui echilibru între noblețe și reținere, între tradiție și modernitate. Arethia a vegheat ca casa să rămână o prelungire apasă a familiei, nu un simbol ostentativ, ci unul etic, în care fiecare element avea funcția și semnificația sa.

Ruptura comunistă: marginalizarea și degradarea simbolică a Casei Tătărescu

Odată cu epoca comunistă, casa – precum și numele expresiv al prim-ministrului care a trăit aici – intră într-un târziu al tăcerii și prizei politice. Privatizată ideologic drept simbol al unei clase conducătoare „învinse”, reședința este naționalizată, iar funcțiile sale sunt alterate, dincolo de degradări fizice. Spațiul devine obiect al unei reconfigurări care îl decuplează de biografia lui Tătărescu, înlocuind memoria cu pragmatismul împovărător al regimului.

În anii celui de-al Doilea Război Mondial, peste ani de detenție și marginalizare, casa se transformă într-un fragment pierdut al epocii. În acest interval, detaliile originale suferă, iar legătura dintre interior și grădină, încununată de subtilitățile balcanice și mediteraneene ale amenajării, este perturbată.

Post-1989: controverse, derapaje și încercări de reabilitare

Perioada de după revoluție aduce o redeschidere incertă și ambivalentă a Casei Tătărescu. Dovedită în ochii criticii prin intervențiile adesea brutale și necorespunzătoare, vila trece printr-un moment tensionat când devine restaurant de lux, o funcțiune neadecvată istoriei și profilului său etic.

În această etapă, proprietatea ajunge în mâinile arhitectului Dinu Patriciu, care influențează decisiv modificările structurale și decorative. Reacțiile vehemente ale specialiștilor reprezintă o pledoarie pentru respectarea integrității patrimoniului. Cu toate astea, această dezbatere reaprinsă redeschide spațiul public al istoriei casei și îi readuce în prim-plan pe Zaharia, Giurgea, Arethia Tătărescu și Milița Pătrașcu.

Renașterea contemporană: Casa Tătărescu ca spațiu cultural responsabil – EkoGroup Vila

Restaurarea inițiată ulterior de o societate britanică și continuitatea prin denumirea EkoGroup Vila reprezintă un moment de turnură: un echilibru între respectul pentru trecut și necesitatea adaptării pentru prezent. Refacerea proporțiilor, a finisajelor și a interacțiunii cu grădina reconstituie narativul arhitectural și social al vilei.

• Respect pentru materialele autentice: parchet din stejar masiv, feronerie de alamă patinată.
• Reintegrarea elementelor originale, precum șemineul și ancadramentele Miliței Pătrașcu.
• Menținerea spațiului biroului premierului ca simbol al rezervei publice.
• Deschiderea controlată către public, în context cultural și cu acces pe bază de bilet.

Astfel, Casa Tătărescu devine un spațiu viu care nu toarnă trecutul în forme muzeale sterile, ci îl face prezent și palpabil, un punct de întâlnire între privitor și istorie.

Frequently Asked Questions about Casa Tătărescu

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) was a Romanian politician who served twice as Prime Minister during the interwar period. His career was marked by efforts for modernization, authoritarian compromises, and adaptation to shifting political realities.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  No. They are distinct individuals; the politician Gheorghe Tătărescu should not be confused with the 19th-century painter Gheorghe Tattarescu.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  The house is an early and refined example of Bucharest interwar architecture combining Mediterranean influences with Neo-Romanian traditional elements, designed by architects Alexandru Zaharia and Ioan Giurgea.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu was the cultural force behind the house’s aesthetic and social ethos, ensuring a balance between restraint and elegance, and collaborating closely with artists like Milița Pătrașcu.
• What is the function of the building today?
  Today, known as EkoGroup Vila, the house functions as a cultural space with controlled public access, preserving the villa’s historical identity and significance.

Casa Tătărescu este mai mult decât o construcție: este o memorie faptică a complexității, delicatetei și contradicțiilor unei epoci. Explorând această vilă, privitorul nu pătrunde pur și simplu într-un ambiant arhitectural, ci înșiră firul unei istorii încă vii, un fragment al destinului unei națiuni prin reflecțiile războiului, puterii și schimbării.

Vizitarea acestui spațiu, adaptat prezentului sub numele de EkoGroup Vila, invită la o contemplare lucidă și critică asupra raportului dintre memorie și arhitectură, dintre elită și societate, dar mai ales între trecut și responsabilitatea vremurilor de astăzi. Pentru cei care doresc să pătrundă în această istorie, se recomandă o programare atentă, pentru a descoperi fiecare detaliu și poveste în contextul său cuvenit. Pentru detalii suplimentare și acces, solicită informații direct de la echipa EkoGroup Vila.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.